O scrisoare pierduta sursele comicului

Scris de **TheBro** Mier Iun 22, 2011 9:45 am

Referat despre O scrisoare pierduta sursele comicului
1. Data aparitiei
2. Definitia comediei
3. Temele
4. Subiectul pe scurt (6 - 7 randuri)
5. Conflictele
6. Finalul
Se observa ca prin continut si prin modul de rezolvare a conflictului atmosfera destinsa din final reface starea initiala a personajelor, opera se subsumeaza comicului. Pentru a provoca rasul, Caragiale surprinde moravurile societatii, creeaza situatii si personaje comice astfel incat comicul este de mai multe tipuri.

Referat despre O scrisoare pierduta sursele comicului
Comicul de situatie rezulta din incurcaturi, pierderea si regasirea succesiva a scrisorii, qui-pro-quo-urile (cineva ia locul altcuiva). Dandanache il confunda pe prefect cu sotul inselat de acesta; coincidentele (cele doua scrisori ce rastoarna situatiile initiale); repetitia (intrarea in scena a Cetateanului Turmentat); evolutia inversa a personajelor: Catavencu obtine de la Tipatescu sprijinul in cariera politica; prezenta cuplului comic Farfuridi - Branzovenescu (sunt nedespartiti; Farfuridi - impulsiv, Branzovenescu - placid; vor sa trimita la centru o "anonima iscalita", se tem de tradare; sunt de acord cu tradarea dar sa beneficieze si ei de ea); triunghiul conjugal (Trahanache - Zoe - Tipatescu).

Toate aceste situatii traduc o invalmaseala perpetua, o atmosfera de carnaval unde se contureaza conflicte derizorii si in care actioneaza personaje ridicole.

Comicul de moravuri se realizeaza prin evidentierea mentalitatilor din viata sociala: falsitatea alegerilor, coruptia politicienilor, a jurnalistilor, a functionarilor si a relatiilor de familie (triunghiul conjugal); toate acestea vin in contradictie cu legile si morala.
Comicul de caracter. Trasaturile personajelor sunt ingrosate, caricaturizate, acestea devenind niste masti. Tipurile comice se realizeaza prin contrastul dintre esenta si aparenta (CARACTERIZAREA PERSONAJELOR).

Comicul de limbaj. Caragiale modifica limbajul la toate nivelurile pentru a exprima lipsa de continut a mesajelor transmise de personajele sale. Limbajul lor (cu abateri de la toate normele lingvistice) traduce o gandire ilogica, incoerenta astfel incat comicul de limbaj este nu numai savuros dar si esential. Cele mai intalnite procedee sunt greselile fonetice si lexicale: pronuntarea gresita a unor cuvinte, fie pentru faptul ca sunt neologisme vag cunoscute sau necunoscute vorbitorului, fie pentru ca acesta le adapteaza limbajului regional: "famelie", "renumeratie", "plebicist", "ciclopedica".

Etimologii populare si atractii paronimice: "scrofulosi la datorie", "capitalisti".

Lipsa de proprietate a termenilor: "liberschimbist" (pentru Catavencu - elastic in conceptii).

Incalcarea logicii - prin contradictia in termeni sau nonsensuri:
- "dupa lupte seculare care au durat 30 de ani" (Catavencu)
- "sa se revizuiasca primesc! Dar sa nu se schimbe nimic! Ori sa nu se revizuiasca, primesc! Dar sa se schimbe pe ici pe acolo!" (Farfuridi)

Ticurile verbale:
- "Dati-mi voie" (Farfuridi)
- Pristanda adauga dupa interlocutor cuvantul "Curat": "Curat misel!", "Curat, murdar"
- "Ai putintica rabdare!" (Trahanache)
- "neicusorule", "puisorule" (Dandanache)
Clisee lingvistice: "Eu pentru cine votez?"
Interferenta stilurilor: Catavencu vorbeste familiar la adunarea electorala si oficial intr-o discutie cu Pristanda.

Apogeul comicului de limbaj il constituie discursul electoral al lui Farfuridi si Catavencu. Farfuridi crede ca este un bun orator dar se lasa intimidat de public, nu-si poate controla emotiile, nu are autoritate; isi incepe pledoaria recapituland inainte de a afirma ceva: "Dupa ce am vorbit din punct de vedere istoric...." . Apoi vrea sa aduca argumente istorice dar nu face altceva decat sa enumere niste cifre fara nicio legatura cu realitatea sau apartinand viitorului: "anul 1894" desi era anul 1883.